luni, 5 noiembrie 2012

PLACINTA CU IAURT SI URDA

Cum dupa urda nu se omoara deloc ai mei, si aveam si o foaie de placinta la congelator, care ma incurca, am zis sa le rezolv pe amandoua (sa scap de foaie si sa-I pacalesc sa manance urda J).

Necesar: 1 pachet foi de placinta, 900 g iaurt (1 cutie Oke), 6 oua, 500 g urda, 10 lg zahar, 3 plicuri zahar vanilat, 15 nuci maruntite,
Am pus foile la dezghetat si m-am apucat de compozitia interioara. Am pus urda intr-un castron mai mare, am amestecat-o cu iaurtul, cu zaharul, zaharul vanilat  si cu oualele batute. Am pus si nuca maruntita. Am pus ca baza 5 foi de placinta suprapuse si unse fiecare cu ulei, 2 polonice de compozitie,  apoi 4 foi, iaurt, 3 foi, iaurt, si ultimele 4 foi, unse cu picul de compozitie oprita. Arata ca aranjarea in teren la fotbal: 4-3-4, dar cu 5 ca baza, nu?
Am pus-o la cuptor cam 35-40 min, pana s-a rumenit frumos si iaurtul de pe deasupra.
A iesit foarte buna.
Observatii: Nu va agitati daca la coacere placinta are parti care sunt umflate mai tare, se va aranja cand se va raci. Gustati din amestec inainte sa umpleti foile, poate voua va place mai dulce.











duminică, 4 noiembrie 2012

PANCAKES CU DULCEATA DE VISINE

E duminica, e frumos afara, un soare caldut care te indeamna la plimbare, si-ti sopteste sa profiti de el, dar eu mi-am facut déjà plimbarea pe ziua de azi. Si cum toate drumurile mele duc… la bucatarie (mi-as dori sa duca la Roma, dar…), m-am gandit sa fac ceva in cinstea lui (a soarelui), asa ca m-am oprit la pancakes.
Recunosc ca nu am facut pana acum, mi se pareau greu de facut, am vazut numai poze cu clatite  excelent realizate si ma gandeam ca nu au cum sa-mi iasa asa. Insa, cum tot aveam o tigaita noua, ce trebuia inaugurata si verificata, m-am apucat, si ce a iesit,  vedeti mai jos.

Necesar: 650 g faina, 800 ml lapte, 6 lg de zahar,6 lg de ulei, 3 plicuri zahar vanilat, 2 plicuri praf de copt, 4 oua, 1 praf de sare.
Am amestecat faina cu praful de copt, zaharul si zaharul vanilat. Am separat oualele si am batut albusurile tari. Am batut galbenusurile cu praful de sare, cu laptele si uleiul. Am amestecat prafurile cu lichidele, apoi am incorporat usor si albusurile. Trebuie sa iasa o compozitie mai groasa, care curge mai greu fata de clatitele noastre clasice.
 Tigaia am uns-o cu un strop de ulei, pe care l-am intins cu un servetel, uniform. Asta numai prima oara, restul au mers fara. Am pus cu polonicul in mijlocul tigaii, niveland  compozitia circular cu fundul lui, pana ajungea la masura dorita.
Clatitele astea se prajesc mai greu decat celelalte, iar focul trebuie sa fie potrivit spre mic,  sa se coaca si interiorul, fara sa se arda exteriorul. Cand pe deasupra clatitei incep sa apara mici bule, este timpul sa o intoarcem. Sa aveti la indemana o spatula, pentru ca pe astea nu o sa le puteti intoarce aruncandu-le!
Le-am servit cu dulceata de visine, pe care special am facut-o un pic mai subtire, pentru a avea si topping.
Minunate, pufoase si foarte dragute.
Observatii: Ca sa va iasa coapte uniform si fara urme de arsura, ca la cele clasice, trebuie sa aveti o tigaie buna, care nu are nevoie de ulei, sau daca nu aveti, ungeti cu ulei cu servetele absorbante, sa acopere bine fundul (orice bula de ulei va fi o urma pe clatita!)
Insa oricum ar iesi, incercati-le, ca merita!!!


















sâmbătă, 3 noiembrie 2012

PENTRU HALLOWEEN

Stiu ca Halloween-ul a trecut, dar nu am apucat sa postez, si poate o sa va trebuiasca si la anul J!
In afara de clasicele degete de vrajitoare (biscuiti), anul asta am mai facut inca niste degete de vrajitoare, de data asta din crenvursti, si niste oameni “ingrozitori de speriosi” (citat din Lavinia J) si paianjeni. As fi vrut sa incerc mai multe, dar, desi,  ziua mea are tot 24 de ore,  minutele  ceasului meu din bucatarie, parca trec prea repede, cand ma apuc de ceva.
Degetele de vrajitoare din biscuiti facuti dupa reteta postat anul trecut:



Briosele cu panza de paianjen, dar fara paianjeni, de anul trecut:



Degetele de vrajitoare din crenvursti:


Oamenii de groaza din biscuiti facuti din aceeasi compozitie cu degetele de mai sus….ornati cu creioane de glazura de la Dr. Oetker, fara cap sau fara picioare, insangerati si plini de operatii, cu ochii atarnand... impreuna cu  cativa oameni de zapada cu mintea ratacita si cateva animale...turbate :) :









Paianjenii (cam arsi saracutii si cu picioarele topite….) …la fel…



OUA FANTEZIE

Am primit intr-o zi un mail, care se chema “merita incercate”, in care am gasit tot felul de chestii interesante. Printre ele, si oualele astea, pe care le-am facut mai jos.
Necesar: oua (cate unul pentru fiecare), 1 gogosar mare rosu, 1 gogosar mare verde, sare si piper, 1 fir ceapa verde, 1 fir patrunjel cret, cateva felii de castravete verde.

Gogosarii sa fie cat mai colorati si cat mai creti, ca atunci cand ii taiati felii (mai groase) sa iasa frumosi. Am pus uleiul la incins, am pus feliile de gogosari si in interiorul lor am spart cate un ou. Am presarat un praf de sare si le-am lasat sa se prajeasca. Daca va place ca galbenusul sa fie mai bine facut si nu moale, luati cu lingura ulei din tigaie si puneti usor deasupra lui pana este gata. Dar, atentie la stropii de ulei care sar!  Cand au fost gata, i-am transferat in farfurie, luandu-i cu paleta cu gauri, sa se scurga surplusul de ulei.
Pe farfurie, i-am fardat pe obrajori cu cate un praf de piper, si i-am  decorat cu patrunjel, ceapa verde tocata si felii de castraveti.
Gustul de ou si cel de gogosar copt se imbina excelent!
Observatii: Daca nu va iese din prima, nu-i bai. Merge si cu oualele batute! Sa taiati feliile de gogosari uniforme si drepte, sa nu va iasa oul pe sub ele J! Si daca vreti sa ocoliti stropii de ulei incins si prajeala, puneti-le la cuptor (folosind hartie de copt si  o feliuta de paine sub gogosar).
V-am pus si poza dupa care m-am inspirat. Dar nu arata bine si ale mele???











Pentru ca lumina naturala e cea mai buna pentru poze, am scos farfuria pe geamul bucatariei, iar Bobita (care intotdeauna cand gatesc,  sta in fata geamului)  a inceput sa dea din coada bucuros cand a vazut farfuria. Insa....n-a fost pentru el!!!

Si daca nu va iese din prima, v-am spus ca merge si cu oualele batute!!!


vineri, 2 noiembrie 2012

PASTE CU CARNITA DE PUI

Am gasit la un magazin cu specific chinezesc o gramada de chestii super interesante. Nu degeaba chinezii sunt vestiti pentru ca fac orice din orice!!!! Cum spuneam am cumparat niste paste subtirele, facute special pentru copii, din grau, cu morcov si cu spanac. Eram tare curioasa sa vad cum sunt si cum o sa le primeasca fetele mele.
Va spun ca au fost foarte bune, iar culoarile lor, verde si portocaliu pal, au fost de mare efect. Sper sa se observe culoarea, pentru ca din cauza becurilor economice din casa,  nu-mi ies bine pozele facute seara.
Necesar: 4 snopuri de paste de grau combinate, 600 g carne tocata pui, 2 cepe, 2 gogosari, suc de rosii, sare si piper.
Familia mea se invartea prin bucatarie,  cu furculitele in mana, plangandu-se de foame, cand am intrat eu pe usa, venind de la serviciu, luandu-ma de noua. Mai intai, am dat fuga la frigider, sa verific, gandindu-ma ca poate s-a blocat usa, de  nu mai pot saracutii sa se alimenteze J!!!
Pastele astea sunt foarte rapide, in 4 minute fiind gata, puse in apa fierbinte cu un strop de sare si unul de ulei, asa ca m-am apucat mai intai de restul. Am curatat repede 2 cepe si 2 gogosari, si le-am tocat feliute. Am pus uleiul la incins si am pus mai intai gogosarii, care se fac mai greu, apoi si ceapa. Le-am lasat sa se inmoaie, cam pe trei sferturi, apoi am adaugat si carnea tocata de pui(care si ea se face repede), mestecand mereu. Cand carnea se albeste si se separa in gramajoare, este gata. Am turnat si un pic de suc de rosii (vreo 3-4 lg) si am mai lasat un pic pe foc, pana s-au fiert si pastele.
Am pus pastele in farfurie si am pus deasupra carnita cu sos. Ce a iesit? Ceva super bun!
Toate astea in 20 min. Rapid, nu?