miercuri, 12 septembrie 2012

LA MULTI ANI VULPEA COFETAR!!!

Dragilor, cum puteam eu sa sarbatoresc un an de blog, daca nu printr-o pregateala in stil mare?
Si cand zic mare, ma refer la o nunta. Nunta fratelui meu Cezar cu Rebecca. Unul dintre fratii mei, pentru ca eu am inca 5. Dar inainte sa dam in telenovele si sa va spun ca in povestea asta cu fratii, este implicat tatal meu si trei femei, sa trecem la scopul nostru aici. De data asta, spun ca m-am intrecut pe mine si o sa va spun si de ce: in afara de marele “masterchef” ce ma aflu (adica un amarat de bucatar J), am fost si patiserul, si cofetarul, si designerul, si florarul, si coafeza (doar pentru cununia civila), si salahorul si tot ce a trebuit.

Din pacate, anul trecut, cand ar fi trebuit sa se petreaca fericitul eveniment, cumnatei mele i-a murit fratele cu 2 luni inainte de nunta, astfel ca a trebuit contramandat tot, iar anul asta nunta va fi acasa in familie, restrans, maxin 75 - 80 persoane.

Am inceput din timp cu organizarea. In conditiile in care faci o nunta acasa, sau nu neaparat acasa, dar organizezi tu totul, este foarte important sa te gandesti la toate aspectele, sa nu uiti nimic si sa preintampini totul. Astfel ca am deschis “CAIETUL DE NUNTA”.

Primul pas, lista de invitati. Al doilea pas stabilirea datei si a bisericii.
Dupa ce am avut garantia cortului inchiriat (cu tot cu vesela), a formatiei de muzica (care a fost draguta si a reprogramat pentru anul asta, in schimbul unei mici compensatii L) si a fotografului/operatorului video, am trecut la lista de bucate. Aici era domeniul meu.

Am pus pe hartie, din care sa poata sa-si aleaga mirii, in afara de clasicele si nelipsitele  sarmale (la alegere 5 feluri), 60 feluri diferite de aperitiv, 5 feluri de peste, 10 feluri de fripturi cu 18 posibilitati de garnitura, si …..30 de feluri de prajituri, de i-am bagat saracii, de tot in ceata. Bine ca n-au vrut degustare, ca ma bagau in faliment J.
O alta lista a fost cea cu necesarul de consumabile, incepand de la cele de igiena, la cele alimentare, si la cele pentru aranjarea cortului, a meselor, a aranjamentelor florale, a marturiilor, a paharelor personalizate, a garderobei mirilor…..
Daca credeti ca va face trebuinta o astfel de lista, sa-mi spuneti si se rezolva.

Un pas foarte important a fost sa stabilim calendarul: cand facem cumparaturile, cand mergem la biserica sa stabilim data, cand facem cununia civila, cand comandam invitatiile si tortul, cand anuntam (din nou) invitatii… si o alta gramada de “cand si cum”. 

Pe traseu, pe bucatele, am cumparat vinul si racoritoarele (suc si ape), prinzand tot felul de oferte avantajoase. In plus, taria ne-a adus-o cineva din Bulgaria. Buuuun, partea asta am rezolvat-o, vorba romanului: “mancarea e fudulie, bautura temelie!!!”.

Am cumparat pahare de sampanie, de plastic, pe care le-am personalizat eu, de au aratat super, pahare pe care sa si le poata lua acasa invitatii, dupa nunta. Am executat  marturiile, cumparand niste saculeti pe rotund care aratau senzational, si pe care i-am umplut cu pietricele (am renuntat la bomboane,  cu gandul ca asa se vor putea pastra mai mult in vitrinele mamelor lor J). Am copt cu o luna inainte vinetele, pe care apoi le-am pus la congelator si am pus varza si castravetii la murat.
Am cautat modele de torturi, un lucru foarte important intr-o nunta. Desi as fi putut face eu tortul, gandul la munca asta si la faptul ca nu aveam unde sa-l tinem la rece (avand peste 10 kg), m-a facut sa sar peste etapa asta si sa vreau sa-l comandam.   Am gasit o cofetarie, care se cheama UNIQUE, in incinta Rin Grande Hotel (unde sunt numai doamne dragute!), unde, printre modele, am gasit unul care mi s-a lipit imediat de retina si de suflet. Si nu numai mie, ci si mirilor. Este un tort, format de fapt din tortulete mici, pentru fiecare invitat cate unul. Super!!! Usor de transportat, usor de pastrat, usor de montat, super impresie la masa, avand si flori naturale. In loc ca fiecare invitat sa aiba cate o felie de tort (poate netaiata chiar la linie si inegala), a avut fiecare tortul lui de nunta! Tare, nu? Cel putin mie asa mi s-a parut!. Si odata cu stabilirea acestui model de tort, am pus pe lista si casolete de unica folosinta pe masura lui, pentru cei care vor sa plece cu el acasa. Fetele de la cofetarie au fost extrem de dragute si deschise la orice sugestie din partea noastra.

Cu garderoba s-a rezolvat repede, mirii avand noroc sa gaseasca exact ce isi doreau intr-un timp foarte scurt.

Aranjamentele florale le-am executat noi acasa. Avand norocul sa avem in Bucuresti o piata de flori, si prieteni care se ocupa cu asta (adica cu executia aranjamentelor), care sa poata sa ne dea sfaturi si indicatii, nu ne-a mai ramas decat sa invocam muza inspiratiei. Cum buchetul necesar la cununia civila l-am facut tot eu, buchet foarte admirat, mi-a dat increderea ca pot face si aranjamentele florale. A fost mult mai greu decat am crezut, desi e o placere sa lucrezi cu flori. Cu ajutorul prietenei mele, Lili, care nu si-a pierdut rabdarea cu mine, am reusit sa fac buchetele pentru nasa, pentru mireasa, pentru cele 5 domnisoare de onoare, lumanarile, prezidiul (aranjamentul pentru masa mirilor si a nasilor), aranjamentul pentru masina nasilor, 9 aranjamente pentru masa.  Spuneti voi ca nu arata bine si profesional J?!? Aproape ca va vine sa ma contactati pentru comenzi, asa-i J ?

A, un lucru foarte important si pe care am uitat sa vi-l spun, este alegerea “culorii nuntii” si eventual a specificului ei. Cum mireasa noastra are o problema cu movul,  cu toate variatiunile lui, si cum este o culoare frumoasa si calda, am mers pe linia asta, combinat cu alb. Ce a iesit? O sa vedeti mai jos. Inchipuiti-va pahare personalizate cu mov, pietricele albe si mov, marturii cu mov, baloane si servetele albe cu mov, cosul pentru florile de piept, la fel in alb si mov.

Mi-am luat 2 zile de concediu, sa pot face toate prajiturile, aperitivele, sarmalele….

Am dat comanda de 150 de oua de tara si de 300 de chifle micute, ca mi s-a parut mult mai elegant si mai economicos ca timp. Inchipuiti-va  ce-ar fi insemnat  sa stau sa tai aproape 100 de paini! Stiu ca o sa-mi spuneti ca s-a inventat si painea feliata, dar nu mi se pare prea gustoasa si nu am vrut nici sa ma risc sa se usuce pe masa.  Chiflele le-am comandat la Auchan, unde a fost cel mai avantajos ca pret.

Desi multa lume ocoleste nuntile la cort, considerand ca sunt  invechite si fara stil, eu nu sunt de acord. Cu putina inspiratie, poti face ceva senzational, iar oamenii se simt mai liberi, nemaifiind incorsetati de regulile si rigorile unui restaurant, distrandu-se deci mai bine! Ca dovada ca s-a intins hora pana in strada, implicand si vecinii care venisera sa vada mireasa.
Cum cortul arata foarte bine, mancarea a fost din belsug si buna (nu ma laud, reproduc doar comentariile JJJ), bautura garla, muzica buna si tare, succesul era garantat. Este adevarat ca, carcotasii vor spune ca “mai trebuie sa vina si lumea”. Asa este, o nunta, in general, este o afacere riscanta, stiind ce bagi, dar nu si ce o sa scoti! Poti sa ai surpriza ca oameni care au confirmat in repetate randuri ca vin, sa nu apara, si invers, oameni la care nici nu te gandeai ca vor putea ajunge, sa apara si sa-ti faca o mare bucurie (cum a fost varul nostru Marian, plecat de 9 ani in Spania).
                                                                            
Totusi, sa nu ne gandim doar la partea materiala, sa luam in calcul si partea spirituala, care este, de fapt, mult mai importanta. Slujba de cununie a fost foarte frumoasa, oficiata de patru preoti, iar cuvantarea tinuta la sfarsitul ei, pe mine una, m-a impresionat profund. Preotul ne-a spus ca: “desi matematic, de secole, 1 + 1 face 2, religios si spiritual, tot de secole, unu plus unu face tot unu, un intreg, care unit de Dumnezeu, nu poate si nu trebuie sa fie desfacut de nimeni”!

Si apropos, de distractie m-am ocupat tot eu. Ideea mi-a venit de mult, dar nu ma gandeam ca nefiind regizata din timp, o sa iasa asa de bine. Pentru ca stiu ca mirii si nasii (in functie de ora la care se fura mireasa) trebuie sa  negocieze la sange cu “rapitorii”, si pentru ca m-am  asigurat, facandu-i pe  ambii (si nasul si finul) sa nu fie dispusi sa dea prea mult in schimbul aducerii ei J, am pregatit pentru “zgarciti” o mireasa falsa. Aveam in pod rochia mea de mireasa (de acum 1500 de ani ), voalul si coronita, plus o peruca blonda bogata, jarteaua de rigoare si sanii…flausati… de lana groasa. Am gasit candidatul perfect, si i-am spus planul cu o ora inainte sa se intample. Bine ca nu i-am spus mai devreme, pentru ca a inceput sa tropaie si sa se tina dupa mine ca un copil mic, care-si vrea jucaria. Asa ca la momentul potrivit, m-am chinuit sa-l strecor in rochia in care nu si-a inchipuit cum stau miresele,  ca el simtea ca se sufoca, i-am pus peruca, coronita si voalul, l-am fardat, i-am pus jarteaua, i-am dat un buchet de flori artificiale si l-am trimis sa-si ia “barbatul in primire”! Restul a facut el si a iesit super. Totul a culminat cu fuga “miresei” cu ginerica in brate… catre luna de miere, asta dupa ramasese fara jartea, trasa cu dintii de pe un picior…foarte usor si o botina din cea mai fina…cam 43 asa. Toata lumea s-a distrat copios si s-a ras pana la lacrimi!  

    

                                                                Varza pusa la murat


Vinetele pe gratar



 Paharele de sampanie si personalizarea lor





Marturiile


Sarmalele




Aperitivele

Carnaciori in foietaj



Boccelute cu ficatei de pui



Briose aperitiv


Oua scotiene


Rosii umplute cu salata de vinete


Snitele de pui cu susan

Chiftelute

Bulete de branza cu boia dulce

Bulete de branza cu marar

Soldatei sau dobos aperitiv

Icre cu capere

Sunca umpluta cu salata de ciuperci cu maioneza

Farfuriile cu aperitive...




Fripturile si frigaruile






Tortul











Buchetele, lumanarile si aranjamentele florale

Buchetul miresei



Lumanarile

Prezidiul (aranjamentul pentru masa nasilor)

Aranjamentul pentru masina nasilor



Aranjamentele pentru mese







Cosuletul pentru florile de piept (si buchetul nasei, pe care am uitat sa-l pozez!)


Buchetele domnisoarelor de onoare (in mana lor, n-am apucat sa le pozez inainte)





Distractia - mireasa falsa











                             




   




6 comentarii:

  1. Esti tare,super tare!
    La multi ani si la mai multe postari!
    Nu te-ntrece nimeni...
    Ioana.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut,

    De unde ai cumparat paharele de sampanie?
    La ce pret?


    Multumesc,
    Ana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Paharele le-am cumparat de la Doraly. Firma se cheama Zabelio, are si site pe net, iar la momentul cand le-am cumparat (prin martie-aprilie) au fost 0.90 bani/bucata.

      Ștergere
  3. Ok, merci.
    Paharele se pot refolosi?
    Le mai ai? Te-ai gandit sa le vinzi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Paharele, se mai pot refolosi, fiind dintr-un plastic tare si rezistent. Din pacate, nu le mai am, pentru ca ele au fost personalizate (si deci, nu le-ai fi putut folosi pe aceleasi) si facute cadou celor care au baut din ele, impreuna cu marturiile.
      Dar cauta pe net, pentru ca cei de unde le-am cumparat le si livreaza. Asta daca esti din Bucuresti, bineinteles. De unde esti? Si cand ai nevoie de ele? As putea sa te ajut eu cumva?

      Ștergere
  4. Multumesc mult pentru ajutor. Esti foarte draguta.
    Cred ca am sa cumpar din Metro. Am gasit si acolo.
    Si nu mai imi fac probleme cu livratul. pretul este aproape acelasi. Multumesc oricum.

    RăspundețiȘtergere