Va spusesem eu ca vreau sa fac tortul asta. Si l-am facut. Mi-a iesit mai “futurist”, dar taaaare bun. O sa va spun si povestea , ca sa o treceti la categoria asa nu!!!
Dupa ce am facut crema si s-a copt si blatul, urmatorul pas era sa intorc cratita cu fata in jos pe o farfurie si s-o las asa pana se raceste, apoi sa o pun in frigider pana a doua zi! Simplu si logic, nu? Insa eu, vitezomanul Gica, am luat frumos cratita, am pus tava deasupra ei, am intors-o dintr-o miscare fara sa pice nimic (ca un profesionitst, ce mai!), am pus-o pe masa si……am ridicat cratita !!!!!! Nu stiu de ce, poate dintr-un gest reflex, dar am facut-o. M-am repliat urgent si am “infipt”cratita inapoi, dar raul era facut, tortul meu a semanat cu turnul din Pisa. Totusi din feliile postate nu o sa va dati seama, sic!
Necesar: 10 oua, 1,2 l lapte, 15 lg zahar, 6 lg faina, 1/3 esenta de migdale, ½ esenta de vanilie, 1 lgta coaja de lamaie, 1 lgta praf de copt, 100 g nuca, 5 – 6 lg faina.
Am caramelizat 6 lg de zahar intr-o cratita, pe ai carei pereti am intins bine zaharul inainte de a se raci. Deasupra lui am pus 7 oua mari, batute bine cu 5 lg de zahar si cu 1 l de lapte fiert si racit (pentru ca era de vaca, nu din comert, pasteurizat) si cu esenta de migdale. Am dat la cuptor pentru vreo 20 - 25 min, dupa care am turnat deasupra ei, incet si cu grija, cu lingura, blatul. Turnati cate putin, altfel va perfora crema si va iesi aiurea.
Pe acesta l-am facut batand cele 3 oua ramase cu zaharul, cu esenta de vanilie, cu coaja de lamaie, cu nuca macinata, cu 200 ml lapte si cu faina amestecata cu praful de copt. Am pus din nou la cuptor pana s-a copt si blatul, adica inca 25-30 min. Faceti proba cu scobitoarea.
Apoi am scos din cuptor si am executat procedura povestita mai sus, dar voi sa faceti fara pasul “doble” in care ridicati si cratita!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu